salvie
Salvia reprezintă o plantă medicinală recomandată ca remediu natural în tratarea și vindecarea hipertensiunii arteriale, afecțiunilor intestinelor și stomacului, ale măduvei spinării, inflamațiilor căilor respiratorii, oboselii fizice și psihice, nervozității, dar și în stimularea menstruației, febră, stres, tonus sexual scăzut, afte, stomatite, ulcerații ale pielii, tuse, bronșită, abcese dentare, celulită.
Salvia este foarte eficientă în tratarea bolilor specifice femeilor: probleme ale organelor pelviene (băi de șezut cu salvie), dar și în bolile specifice bărbaților: probleme de sterilitate și impotență (ceaiul din frunze de salvie sau ceai din flori de salvie mărunțite).
Mirosul neplăcut al gurii poate fi combătut cu gargarisme cu ceai de salvie de patru-cinci ori pe zi sau chiar si mai multe ori pe zi.
lavanda
Este o plantă aromatică și medicinală, cu tulpini ramificate în tufă, înaltă de 30–50 cm, frunze mici, înguste și flori albastre parfumate. Crește cultivată și înflorește toată vara.
Intern: puternic aromatizant cu acțiune antiseptică locală și ușor antispastică datorită componentelor din uleiul volatil,calmant al sistemului nervos central.Diuretic și colagogân migrene, cefalee, afecțiuni cardiace cu substrat nervos, boli de rinichi și de ficat, tulburări digestive, balonări abdominale, reumatism, stări de anxietate.
Extern : florile au acțiune carminativă,calmant și analgetic, masaj cu oțetul obținut din florile de levănțică în caz de răceală, gripă și stări febrile.
lemnul domnului
Frunzele de Lemnul Domnului constituie un remediu amar şi aromat care are un efect stimulator şi decongestionant asupra ficatului, stimulează funcţionarea veziculei biliare, fiind foarte util în cazul aşa zisei bile leneşe. Lemnul Domnului este totdată un stimulator al digestiei şi al apetitului. Contribuie eficient la vindecarea afecţiunilor respiratorii, chiar şi a unor afecţiuni pulmonare grave şi are un efect de reglare asupra sistemului nervos şi genital.
Lemnul Domnului se foloseşte şi pentru tratarea amenoreei (absenţa menstruaţiei) însoţită de nevroză, fiind totodată şi afrodisiac. Este tonic hepatic, digestiv, tonic nervin şi tonic sexual.
cimbrișor
Cimbrul este o plantă aromatică și medicinală perenă, apreciată pentru proprietățile sale antiseptice, expectorante și digestive. Frunzele și inflorescențele sale conțin uleiuri esențiale bogate în timol și carvacrol, cu efecte antibacteriene și antifungice. Este utilizat pentru tratarea afecțiunilor respiratorii, calmarea tusei și stimularea digestiei. De asemenea, are efect tonic și antioxidant. Se poate consuma sub formă de ceai, tinctură, ulei esențial sau ca și condiment în diverse preparate culinare.
rozmarin
Rozmarinul este o specie de plante lemnoase, perene, aparținând familiei Lamiaceae, cu frunze totdeauna verzi, în formă de ace și cu flori albastre, albe sau roșii.
Se întrebuințează în medicină și în industria parfumurilor. Este originar din regiunile mediteraneene și din Uruguay.
Există specii de rozmarin care cresc pe verticală, atingând 1,5 metri înălțime și specii târâtoare. Lungimea frunzelor este de 2-4 cm, iar lățimea de 2-5 mm, având culoarea verde în partea superioară și culoarea albă în partea inferioară, cu perișori scurți, deși și lânoși.
Florile au culori variabile: alb, roz, roșu închis sau albastru.
oregano
Oregano verde (Origanum vulgare) este o plantă aromatică și medicinală perenă, apreciată pentru frunzele sale mici, verzi și aromate. Formează tufe dense, compacte, cu tulpini subțiri și flori mici, roz-liliachii, care atrag albinele. Preferă locurile însorite și solurile bine drenate, fiind rezistent la secetă și frig. Se utilizează în gastronomie pentru aroma sa intensă și în medicina naturală pentru proprietățile sale antibacteriene și digestive. Ideal pentru grădini, ghivece sau grădini de ierburi aromatice.
isop
Isopul (Hyssopus officinalis) este o plantă aromatică și medicinală perenă, cu tulpini lemnoase și frunze înguste, verzi, puternic aromate. Produce flori mici, albastre, mov sau roz, atrăgătoare pentru albine și fluturi. Preferă solurile bine drenate și locurile însorite, fiind rezistent la secetă și frig. Este utilizat în gastronomie pentru aroma sa intensă, dar și în medicina naturistă pentru proprietățile sale antiseptice, expectorante și digestive. Se cultivă în grădini, borduri sau ghivece, având atât rol decorativ, cât și practic.
